miercuri, 18 mai 2011

352



Castani înfloriţi, str. C.D. Gherea.

9 comentarii:

  1. aproape ai terminat anul... ce repede a trecut:) dar eu inca nu am gasit o poza cu "Alaska"..nu ma dezamgi Caline te rog frumos.:))

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar ca a trecut repede :) (uneori nu stiu daca sa ma bucur sau nu)

    Ralu vezi la poza cu nr. 211

    http://orastie365.blogspot.com/2010/12/211.html

    Recent am vrut sa fac o panorama de sus de pe sirena insa nu am primit acceptul propietarului cu cheia de la acoperis.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pe strada asta mergeam spre gradinita!!! Cred ca tot pe sub castanii astia...:) Apoi la scoala ne-au cerut sa ducem o punga de castane in cadrul operatiunilor de genul "pionierii harnici fac treaba altora" si adunam castanele tot de pe Gherea...Altfel spus, copacii astia au vazut o gramada de lume la umbra lor :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Roland Barthes spunea ceva de genu ca: "Fotografia nu rememoreaza trecutul. Efectul pe care il produce nu e acela de a restitui ceea ce a fost abolit (de timp, de distanta), ci de a atesta ca ceea ce se vede a existat cu adevarat." Poza asta si comentariu tau Imotep ma fac sa fiu de acord doar partial cu ceea ce a spus R. Barthes... mai ales ca subiectul ce se vede inca mai exista... bine nu contest faptul ca ceea ce s-a intamplat cand am declansat nu se va mai putea niciodata repeta din punct de vedere existential.

    Multumesc pentru comentariu si ma bucur ca am reusit sa trezesc amintiri cu poza mea.

    RăspundețiȘtergere
  5. Barthes a fost scriitor si semiolog, am citit ca a venit si la Bucuresti in anii '50, oare ce-o fi studiat??? Poate ca fotografiile sunt "semne", poate ca atesta adevaruri istorice, realitati, "semne" care au existat si e foarte posibil ca acesti castani sa dispara si sa ramana doar in poza ta, mie insa imi place latura sentimentala a unei imagini care ma leaga de copilarie...Cum sa explicam asta "semiologic" vorbind ? :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Din cate stiu eu R. Barthes dupa o scurta perioada petrecuta ca lector de franceza la universitatea din Bucuresti, descopera in anii '50 lingvistica si semiologia, incepand din 1960 sa tina cursuri de semiologie si sociologia semnelor.

    Nu am idee cum am putea explica asta... probabil ca istoria la fel ca si copilaria e o memorie fabricata dupa retete pozitive, un discurs care aboleste timpul mitic; in timp ce fotografia este o marturie sigura (dar poate trecatoare).

    Si pana la urma si pentru mine asta inseamna o poza buna: sa te transpuna in spatiu si timp acolo, sa traduca atmosfera de pe str. Gherea, sa te faca sa simti florile si fructele de castan. Cred ca o sa bifez si eu ca "îmi place".

    RăspundețiȘtergere
  7. Da, cand esti legat direct de "subiect", e greu sa apreciezi valoarea fotografiei, inainte de a indragi ce e in ea :)
    Vroiam sa intreb, de ce e verdele atat de verde, tehnic vorbind, pe ecranul meu apare un verde crud, usor galbui parca...

    RăspundețiȘtergere
  8. In legatura cu "subiectul" ai foarte mare dreptate.
    Tehnic vorbind verdele e asa de verde cred eu ca datorita balansului de alb pe care l-am setat manual cu ajutorul unui carton cu 18% gri (de fapt parctic e o hartie scoasa de mine la imprimanta). Probabil e usor spre galbui datorita soarelui care era usor spre apus si care batea exact din spatele meu.

    RăspundețiȘtergere